Potrivit rezulatatelor oficiale preliminare din Mecklenburg-Pomerania Inferioară, CDU a adunat la alegerile de duminică doar 4,9%, cu puțin sub pragul necesar pentru accesul în legislativul landului estic – cel mai prost rezultat al partidului conservator de după război.
Duminică seară, conservatorii mai sperau încă că măcar vor intra în parlament.
Alegerile au fost câștigate de partidul de extrema dreaptă Alternativa pentru Germania, cu 38,2%, a doua victorie a AfD după reușita de acum două săptămâni din Saxonia Anhalt.
Dar AfD nu are șanse de a prelua puterea în Mecklenburg-Pomerania Inferioară. Analiștii se așteaptă ca viitoarea coaliție de guvernare regională să fie asifurată de social-democrați (SPD), care au venit pe doi, cu 35,5%, alături de Partidul Stângii (6,5%) și Verzi (5,7%).
Încă înainte să afle că partidul său nu va intra în parlamentul regional, Merz recunoscuse, duminică seară, că CDU se confruntă cu „un dezastru”, mai ales că partidul său a pierdut alegerile și la Berlin și, împreună cu ele, cel mai probabil, guvernarea locală în capitală.
Deocamdată, cancelarul rămâne pe poziție, dar e neclar până când.
Strategia lui Merz: să câștige timp
Faptul că Merz a emis o declarație în seara alegerilor regionale a arătat cât de mare este presiunea internă.
Amenajarea scenei la sediul central al partidului CDU a fost neobișnuită, potrivit Tagesschau24: în spatele pupitrului se aflau steagurile Germaniei și ale Uniunii Europene. Emblema CDU a fost afișată în mod vizibil pe pupitru.
Merz, spun comentatorii germani, dorește acum să se asigure că vor exista cât mai puține speculații cu privire la rolul său în zilele de după alegeri. Comitetul executiv federal al CDU se reunește luni, iar grupul parlamentar se întrunește marți în Bundestag – atmosfera la ambele reuniuni va fi proastă sau chiar foarte proastă, scrie site-ul Tagesschau24.
Dar care este strategia lui Merz pentru această criză? Să câștige timp.
Speranțele lui Merz, realitatea din teren
Conform planului, până în aprilie 2027 nu sunt programate alte alegeri regionale care ar putea zgudui și mai mult partidul. În schimb, Merz speră la știri mai bune din domeniul economic, în parte deoarece investițiile finanțate prin împrumuturi din fondul special încep să-și arate efectele.
Cancelarul a făcut deja aluzie la acest lucru în zilele premergătoare alegerilor. La evenimentul de închidere a campaniei electorale de la Berlin, el a vorbit pe larg despre modul în care oamenii vor simți în curând îmbunătățirile.
„În 2026, vom avea o creștere de 1,3%”, a spus el. Germania a „ieșit din criza economică”.
Oficiul Federal de Statistică publică de obicei estimarea anuală a PIB-ului la jumătatea lunii ianuarie. Merz speră, așadar, că cifrele pozitive vor domina titlurile din presă începând cu 2027 – ceea ce îi va permite să-și înceapă fiecare discurs subliniind că economia este în creștere de doi ani.
Problema este, însă, că statisticile nu se traduc automat într-o ușurare tangibilă pentru viața oamenilor. Prețurile la gaz rămân ridicate, iar costurile serviciilor medicale nu vor scădea.
Disensiuni în coaliție
Apoi, există probleme la nivel de coaliție. Cele 16 luni ale lui Merz în cancelaria federală au fost marcate de lentoarea procesului decizional, în special din cauza disputelor repetate dintre conservatori și social-democrați, el dând impresia că nu-și controla majoritatea fragilă.
Lucrurile se pot înrăutăți. În Mecklenburg-Pomerania Inferioară, președinta landului, social-democrata Manuela Schwesig a organizat o campanie împotriva AfD, dar și împotriva politicii guvernului federal CDU-SPD, criticând reforma prevăzută a pensiilor.
Această campanie a dus la o creștere a sprijinului local pentru SPD, iar ea a reușit probabil să mențină cancelaria de stat.
Pozițiile sale, au observat comentatorii germani, câștigă teren în rândul social-democraților – la fel ca și critica generală la adresa liderilor de partid Lars Klingbeil și Bärbel Bas.
Se speculează de altfel deschis dacă Manuela Schwesig ar trebui să îi înlocuiască la conducerea partidului. Pe fondul crizei prin care trece SPD-ul, există argumente puternice pentru ca ultima lideră social-democrată care se bucură de popularitate să preia conducerea.
În noaptea alegerilor, vicecancelarul Klingbeil nu avea pregătită nicio declarație oficială cu privire la măsura în care „factorul Schwesig” contează acum la Berlin. „Mă bucur că este de partea noastră”, a spus el laconic într-un interviu acordat postului ARD. El a adăugat că trebuie „să luăm în serios criticile”.
Probleme în Germania și dincolo de ea
Merz promisese să relanseze economia națională aflată în stagnare, să reînarmeze țara pentru a descuraja o Rusie ostilă și să limiteze imigrația ilegală, pentru a recâștiga alegătorii care au trecut de partea AfD.
Însă ritmul lent al reformelor și o serie de eșecuri au favorizat ascensiunea AfD. Partidul devansează acum CDU în sondajele naționale.
Această ascensiune este percepută ca un șoc de către o mare parte a societății și a clasei politice, într-o țară a cărei identitate rămâne marcată de sentimentul de vinovăție pentru crimele nazismului.
Până în prezent, nicio formațiune politică nu a dorit să se alieze cu extrema dreaptă, dar succesele acesteia ar putea relansa dezbaterea, în special în cadrul partidului conservator al cancelarului.
În vreme ce Merz a asigurat că va rămâne în funcție și își va continua programul de reforme, înfrângerile de duminică ridică semne de întrebare cu privire la poziția sa în cadrul CDU.
Poziția slăbită a lui Merz în calitate de lider al celui mai mare și mai puternic stat membru al Uniunii Europene ar putea de asemenea submina unitatea blocului, în contextul în care partidele de extremă dreaptă continuă să câștige teren, relațiile cu Statele Unite s-au răcit semnificativ iar presiunile economice s-au intensificat.
